- Securitate
- Comerţ internaţional
- Sănătate
- Protecţia copilului
- Mediul de afaceri
- Tineret
- Promovarea cetăţeniei active
- Protecţia animalelor
- Diseminare de informaţie europeană
- Luări de poziţie pe subiecte europene
Organizatia Health First Europe a derulat, în lunile septembrie 2006 - februarie 2007, cu sprijinul fostului Comisar pentru Sanatate, d-l David Byrne (care este si presedintele organizatiei), un proiect de anvergura europeana, ce si-a propus sa puna fata în fata opiniile organizatiilor nonguvernamentale din domeniul medical cu cele ale oficialilor Uniunii Europene. Chestionarul elaborat în acest sens, a vizat aspecte legate de îngrijirea medicala si prioritatile pacientilor din Uniunea Europeana, si a fost transmis deputatilor din Parlamenentul European, oficialilor din Comisia Europeana, atasatilor medicali de pe lânga Reprezentantele Permanente ale Statelor Membre, precum si ONG-urilor de profil din Statele Membre. El a cuprins 10 întrebari, abordând teme precum: modul în care guvernele nationale ar trebui sa faca fata deficitelor de finantare din domeniul medical; felul în care autoritatile nationale ar trebui sa iasa în întâmpinarea provocarilor din sistemele nationale de sanatate; gradul de largire a competentelor UE în domeniul medical; posibila armonizare a sistemelor de sanatate la nivelul Uniunii; tendintele ce privesc mobilitatea pacientilor între Statele Membre; accesul pacientilor la informatii medicale; politica economica în domeniu; cercetarea si investitiile viitoare în domeniul medical.
Europarlamentarul bihorean Eduard Hellvig a fost unul dintre cei 77 de respondenti ce au raspuns solicitarii organizatiei “Health First Europe”. El a declarat ca, pentru a întelege cât mai corect care sunt nevoile si provocarile cu care se confrunta sistemul medical din România, s-a consultat cu directorul Autoritatii pentru Sanatate Publica a judetului Bihor, d-l dr. Ladislau Ritli. “Am apelat la competenta profesionala a domnului Ritli fiindca am dorit sa transmit catre “Health First Europe” o imagine cât mai exacta a ceea ce înseamna, în acest moment, sistemul medical din România. Cred ca, si în acest mod, putem contribui la dezvoltarea si îmbunatatirea actului medical. Cu totii ne-am dori ca serviciile medicale din tara noastra sa atinga, cât mai curând posibil, standardele deja consacrate la nivelul mai vechilor state membre ale Uniunii Europene”.In raspunsul sau, trimis organizatiei Health First Europe, deputatul Hellvig a sustinut ca este necesara: extinderea privatizarii în domeniul medical; alocarea unui procent cât mai mare din bugetul de stat acestui sector de activitate; implicarea UE în coordonarea resurselor financiare alocate domeniului medical din Statele Membre; coordonarea de catre UE a resurselor tehnologice si a cercetarii din domeniul medical; asigurarea libertatii totale de alegere informata pentru toti pacientii tarilor membre, cu privire la furnizorii de servicii medicale; publicarea, de catre Comisia Europeana, a unor informatii care sa vizeze performanta institutiilor de sanatate din fiecare Stat Membru; încurajarea dezvoltarii profesionale a angajatilor din domeniul medical în scopul cresterii flexibilitatii si mobilitatii lor; o mai larga recunoastere transfrontaliera a calificarilor din domeniu.
Rezultatele acestui amplu proiect vor fi puse la dispozitia tuturor celor interesati pe site-ul organizatiei Health First Europe (www.healthfirsteurope.org) în cursul lunii martie, când vor fi transmise si oficialilor europeni din domeniul sanatatii. De asemenea, aceste informatii vor fi publicate si în saptamânalul Grupului “The Economist” - “European Voice” (www.europeanvoice.com), si vor fi dezbatute în cadrul Conferintei “Healthcare 2007: Diagnosing our Future”, ce se va desfasura la Bruxelles, între 19 si 20 martie 2007.
Pentru fiecare chestionar completat, Health First Europe face o donatie de 10 euro în beneficiul organizatiei “Medicines sans Frontieres”, organizatie umanitara din domeniul medical înfiintata în anul 1971 si care furnizeaza ajutor de urgenta persoanelor afectate de conflict armat, epidemii, dezastre naturale sau provocate de om.
Organizatia Health First Europe a publicat (luni, 19 martie 2007) pe site-ul organizatiei (www.healthfirsteurope.org) Raportul realizat în urma centralizarii raspunsurilor primite de la 77 de lideri de opinie din Uniunea Europeana. Proiectul, derulat de Organizatia Health First Europe între lunile septembrie 2006 - februarie 2007, a constat în transmiterea unui chestionar - ce a vizat aspecte legate de îngrijirea medicala si prioritatile pacientilor din Uniunea Europeana. La acest chestionar au raspuns 36 de deputati ai Parlamenntului European, 13 oficiali ai Comisiei Europene, 7 atasati medicali de pe lânga Reprezentantele Permanente ale Statelor Membre, precum si 21 de reprezentanti ai ONG-urile de profil din Statele Membre.
Unul dintre europarlamentarii care au raspuns solicitarii organizatiei “Health First Europe” a fost deputatul bihorean Eduard Hellvig. In urma publicarii Raportului, Eduard Hellvig a declarat: “Raportul a evidentiat ca este nevoie de o noua abordare a domeniului medical, atât în statele membre, cât si la nivelul Uniunii, pentru a face fata cât mai eficient provocarilor din acest domeniu. Pe termen scurt, consider ca ar fi extrem de utila, tuturor pacientilor, crearea unor baze nationale de date care sa cuprinda performantele furnizorilor de servicii medicale la nivelul Uniunii.”
De remarcat este faptul ca o serie de opinii formulate de deputatul Eduard Hellvig au fost împartasite si de majoritatea respondentilor. Dintre acestea mentionam:
- recomandari destinate guvernelor nationale: importanta cresterii investitiilor în tehnologia medicala în scopul îmbunatatirii eficientei sistemului medical si al limitarii deficitelor din domeniu (89%); un accent mai mare pe activismul pacientilor în ceea ce priveste îngrijirea propriei sanatati (87%); precum si finantarea unui numar mai mare de programe de screening preventiv (în cazul cancerului, sarcinii sau sanatatii neonatale);
- gradul de implicare a UE în domeniul medical: cresterea competentelor UE cu privire la coordonarea cercetarii din domeniul medical si al diseminarii rezultatelor (91%); coordonarea resurselor tehnice (e-sanatate, dosare ale pacientilor) si a dezvoltarii tehnologice (echipament si diagnostic medical) (86%);
- politica privind pacientii în UE: libertate totala a pacientului de a alege în ceea ce priveste toate tipurile de terapie si tratament (62%); libertate totala a pacientului de alegere informata cu privire la furnizorii de servicii medicale (spitale, medici, etc.);
- crearea cadrului pentru o decizie informata a pacientilor: furnizarea, de catre autoritatile publice din domeniul medical din toate statele membre, într-un format simplu, a informatiilor cu privire la modul în care pacientii pot aplica pentru serviciile de sanatate din statele membre; acordarea posibilitatii ca furnizorii de servicii medicale sa îsi faca publice serviciile si performantele (86%); publicarea, de catre Comisia Europeana, a informatiilor privind performanta furnizorilor nationali de servicii medicale (69%);
- angajatii din domeniul medical: o recunoastere transfrontaliera îmbunatatita a calificarilor (92%); conditii de munca mai bune si mai sigure (75%);
- investitii si cercetare: dezvoltarea cercetarii în domeniul bolilor cronice (diabet, boli cardiovasculare), precum si al HIV sau al hepatitei B si C (83%).
Rezultatele Raportului au fost diseminate si în cadrul Conferintei “Healthcare 2007: Diagnosing our Future”, desfasurata la Bruxelles, între 19 si 20 martie 2007, si pot fi accesate si pe site-ul Organizatiei Health First Europe: www.healthfirsteurope.org.
- Semnarea petitiei Grupului ALDE cu privire la “Drepturile pacientilor in Uniunea Europeana” (http://www.alde.eu/index.php?id=alde4patients).
1. Punctul de vedere al deputatului Hellvig vis-a-vis de proliferarea Hepatitei C: 16.03.2007
Eurodeputatul Eduard Hellvig a semnat, în aceasta saptamâna, la Strasbourg, declaratia scrisa privind hepatita C.
Referindu-se la numarul ridicat de pacienti infectati cu virusul hepatic de tip C, atât la nivelul Uniunii Europene, cât si la cel al României, deputatul Hellvig a declarat: “Consider ca este o boala careia trebuie sa i se acorde o atentie sporita atât pe agenda Uniunii Europene, cât si a guvernelor nationale, în conditiile în care la nivelul Europei aproximativ 12 milioane de persoane sunt infectate cu acest virus, iar la cel al României - procentul se apropie de 10%.”
Europarlamentarul Hellvig a precizat ca pasii imediati care trebuie facuti în acest sens vizeaza stimularea cercetarii cu privire la diagnosticarea precoce a bolii si tratarea ei: “Accentul imediat trebuie sa cada pe dezvoltarea cercetarii în diagnosticarea precoce a hepaticei C si în tratarea ei. Este o boala de care sufera multi copii si care, prin complicatiile pe care le genereaza, afecteaza întreaga evolutie a vietii copilului sau a adultului”.
Conform declaratiei scrise privind hepatita C, semnatarii sai solicita Comisiei si Consiliului ca aceasta boala sa fie considerata o chestiune urgenta de sanatate publica, datorita faptului ca hepatita C este o boala care ataca ficatul si evolueaza spre hepatita cronica sau ciroza hepatica. Mai mult, deoarece este o boala silentioasa, multi dintre pacientii infectati cu virusul hepatic de tip C (VHC) ramân nedepistati. In consecinta, sustinatorii acestei declaratii sprijina crearea mecanismelor pentru diagnosticarea precoce a bolii, un acces mai mare la tratament si îngrijire, precum si sprijinirea cercetarii cu privire la tratarea pacientilor diagnosticati cu hepatita C.
- Semnarea “Declaratiei scrise privind numarul european unic pentru apeluri de urgenta 112?
- Semnarea “Declaratiei scrise privind necesitatea unei strategii cuprinzatoare de control a cancerului”
