despre romanii de peste hotare
Astazi as vrea sa vorbesc despre românii din afara granitelor: de ce nu se întorc acasă?
Stim că sunt multi plecati insa nu stim însă exact numărul lor. Cei mai multi au plecat la muncă din cauza nevoilor de natură financiară ori pentru a-si reîntregi familia. Citim ori vedem aproape zilnic în mass-media stiri despre drame ale copiiilor ai căror părinti sunt departe de ei, siliti de nevoile cotidiene, animati de dorinta de a scăpa de lipsurile cu care s-au obisnuit în tară. Consecintele sunt indubitabil resimtite iar piata românească are nevoie de forta de muncă.
Lipsa fortei de munca se observă deja în întreaga Românie. Dacă mergi, de pildă, pe strazile Romei, Madridului, Athenei ori Parisului, auzi vorbindu-se româneste la tot pasul. Ceea ce nu este rău din punctul de vedere al dreptului la libera circulatie a persoanelor. În fond, acest tip de libertate reprezintă una dintre cele patru libertăti de circulatie (a persoanelor, mărfurilor, capitalurilor Si bunurilor) din cadrul pietei interne Si a politicilor comunitare la nivelul Uniunii Europene.
Problematică este gestiunea deficitară a statului în ceea ce priveSte armonizarea dintre oferta Si cererea de pe piata muncii, necorelarea tipurilor de specializări din institutiile de învătământ cu ceea ce se cere pe piata muncii. Asta, pe lângă faptul că munca nu este plătită bine. Iată motivul pentru care forta de muncă migrează în străinatate.
Implicatiile acestei masive migratii din România sunt complexe Si angreanează aspecte de natură socio-culturală, demografică, economică Si nu numai. Se naste un val de probleme căruia politica de stat nu îi răspunde pe măsură Si, astfel, ne adâncim într-o prăpastie pe care am creat-o singuri, fie din nestiintă, fie din neputintă, fie din pur dezinteres.
Intentia nu este de a aluneca discutia într-o zonă a teoreticului, dezbătând aspecte legate de modele teoretice ale economiei de piată, despre „mâna invizibilă” a lui Smith care reglează piata, teorii ale etatismului modern, ori probleme ale migratiei; mai de folos ar fi să ne trezim la realitate si să deschidem bine ochii la ceea ce se întâmplă în jur.
Ne pierdem intelectuali, arhitecti, ingineri si alte categorii socio-profesionale, care găsesc un dram de satisfactie în munca lor, acolo, departe; ne pierdem tinerii, care pleacă în strainatate, la muncă sau la studii si nu se mai întorc. O dată cu ei se duc si o parte din sperantele noastre că vom avea în viitor o Românie care să aprecieze într-adevăr calitatea muncii si tinerele talente. Sustinem cu totii că nu vrem să se întâmple asta, ne exprimăm regretul…,dar ce facem?
Constatăm cu franchete că mecanismul politic românesc este greoi, dar se pare că suntem prinsi într-un vârtej din care nu putem iesi. Si totuSi, există o solutie, aceea de a pune umăr la umăr si de a da nastere, prin seriozitate, solidaritate si muncă, bunului mers al lucrurilor în România. Poate că asa vom constitui modele pentru cei de afară si îi vom determina să se întoarcă, iar pe ceilalti să rămână în tară, contribuind la prosperitatea societătii.
Filed under Uncategorized
prietenul
nu se intorc acasa pt ca nu au ce face aici…prefera sa munceasca acolo, sa adune cativa banuti si sa aiba sa-si intretina familia din tara. e f. nasoala situatia, intr-adevar.