Cateva ganduri despre plecarea dintre noi a profesorului George Pruteanu
Regret stingerea din viata a omului de litere George Pruteanu. N-am sa-mi amintesc despre omul politic, ci despre intelectualul si criticul literar care a fost. Ne-a cucerit pe toti prin pasiunea cu care vorbea despre limba romana si despre regulile gramaticale si despre folosirea corecta a limbii romane.
In acelasi timp, amintirea lui in inimile noastre va ramane vie si prin lobby-ul sau pentru muzica de buna calitate si prin vehementa cu care se pronunta impotriva divertismentului si a posturilor de televiziune de proasta calitate.
Cineva spunea ca, in ultima vreme, parca pierdem tot mai multi oameni de valoare. Fie ca trec in lumea de dincolo, fie ca ne parasesc tara din diverse motive, ii pierdem. Si pierzand atatia oameni de valoare, parca ne simtim debusolati in aceasta lume a supuseniei si a conformismului. Pata de culoare pe care o aduc acesti oameni de valoare este ceea ce ne da curajul sa credem ca inca mai existam spiritual si intelectual si ca nu ne-am aliniat cu totii conformismului si mediocritatii. Este o lectie cu multa invataminte pentru noi, ceilalti, sa ne respectam si sa ne apreciem mai mult valorile, atata timp cat le avem printre noi si nu numai dupa ce le-am pierdut.
Iar despre plecarea dintre noi a profesorului, o regretam, si ii aducem un gand bun ca ultim omagiu. Odihneasca-se in pace!
Filed under Uncategorized

anca m. /oradea
E nederept pentru cei putini care mai simt foamea de cultura.
Adrian Pintea, Florian Pittis, la plecarea lui Octavian Paler de exemplu, am plans cu lacrimi adevarate. Eu AM PIERDUT. Am vrut atunci sa pun numele strazii mele nebotezate inca -,,Octavian Paler”, insa lasitatea m-a oprit. Nu prea stiam procedura, daca Primarul POLITIC - NU POATE RECUNOASTE ca Octavian Paler avea a luat temperatura corecta a a societatii ? Ma rog…strada mea se numeste acum “Facliei “.
Plecarea lui George Pruteanu m-a dus pana la starea de a injura mocnit - moartea, incultura, neputinta mea , a noastra, faptul ca si eu sunt departe de ceea ce vreau eu in materie de cultura, si cine mai respira cultura nu mai respira acum nici aerul impeuna cu noi. Cat am fost de suparata?… Refuz sa cred ca e adevarat…